Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

N°2713

da u 9 à u 15 di sittembre 2021

Cultura

Fraùla

10662418

le 21/09/2021

« On ne peut pas manger des fraises à l’année. »
Pruverbiu quebecchese

 

Salute à tutte è à tutti ! Sta settimana, si trattarà di a fràula. « Piombu ! questu u sughjettu ùn hè mancu una fràula in bocca à l’orsu ». Un ci hè tantu à buscà : s’è in corsu ùn cunnoscu chè una spressione, in francese sò numarose. Certe sò cunnisciute da tutti, ma d’astre sò più scarse : « être aux fraises » (quandu a so squadra spurtiva perde un macciu), « se paqueter la fraise (imbriacassi) ». Vi sbagliate in tuttu, a dicu eiu.

Per principià, cum’è d’abitùtine, demu un’uchjata à l’etimulugia. « Facciu una scumessa. Sarà latina a fonte ». Bravu ! Di fatti, fràula hè u diminutivu di u latinu fraga, nèutru plurale di fragum (fragaria vesca). In sanscrittu, si ritrova a stessa ràdica (dhraj-). In grecu anzianu, à ritrosu, a parolla aduprata pè i fraulaghji è dinù quella impiecata per l’àrbitru (cusì dettu « arbre à fraises » : κόμαρος (komaros), μιμαίκυλον (mimaikulon) chì l’orìgine hè scunnisciuta. Ma in grecu mudernu, si dice φράουλα (phraoula), d’appressu à u bizantinu φράγυλα (phragula) chì esce da u talianu fràgola. Ind’i paesi d’Auropa, s’adopra d’altre parolle chì l’etimulugia hè sfarente. In tedescu si dice Erdbeere, in spagnolu fresa, in inglese strauwberry è in catalanu maduixa.

A spezia a più antica hè a fragaria vesca (fraise des bois in francese). Era dighjà un fruttu manghjatu ind’u neulìticu. « Un fruttu ! Abbò ! hè un falsu fruttu. Pè una volta ch’o ne socu di più ch’è voi ». Và bè, ripigliu. U primu à mintuvalla hè Pliniu u vechju. Tandu si manghjava ma si ne facia dinù prudutti cusmetichi per via di u so muscu piacèvule. L’astri fraulaghji èscenu d’Amèrica. U primu à pòrghjela da quallà sin’à l’Auropa hè Jacques Cartier, mandatu à u Canadà da Francescu u Primu. Oghjedì, esiste plus di mille spezie di fràula da per lu mondu sanu, in China per un dettu.

In quant’à u culturale, si pò mintuvà u cunservatoriu di a fràula ind’u « château du Moulin » à Lassay-sur-Croisne in Sologna, u museu di a fràula in Plougastel è in Bèlgica. Or’sàppiate chì a festa di a fràula più anziana d’Auropa hè quella di Bièvres vicin’à Parighji chì si passa tutti l’anni, di ghjugnu, dapoi u 1925 ! D’altronde, ind’u calendariu republicanu francese, l’òndeci di Prairial era chjamatu ghjornu di a fràula. Un’astru esempiu per compie : Suonenjoki en Finlandia urganizeghja di lugliu un Carnavale di e fràule (Mansikkakarnevaalit).

Eccu l’ora di a canzona. •

Marina Chovin.
aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

« Mémoire des jours »

le 14/02/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

« Mémoire des jours »

le 04/02/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

« Mémoire des jours »

le 28/01/2026

Fatti è Detti cù Carlu Castellani Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di…

Da leghje dinù

ukraine 1

Accapu di a reddazzione

le 14/02/2026

U pòpulu ucrainianu ùn hà piegatu. Quatru annu di guerra, di bombe, di morti, di torture, di viulenza, di destruzzioni,…

Autonomisme vs Extrême droite | Message du Cardinal Bustillo

le 14/02/2026

RN

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca