Settimanale naziunalistu corsu dapoi 1966

No data was found

Da Marie Ferranti

La passion de Maria Gentile

La Passion de Maria Gentile

le 08/03/2017

Maria Gentile hè una damicella d’Oletta ch’ùn t’hà ancu 19 anni. U so innamuratu hè Ghjuvan Guidoni chì sarà appiccatu da i Francesi ind’u mentre di l’inguernu 1768 è 1769, prima a disfatta di Ponte Novu. Ghjuvanni, chjamatu Bernardu ind’a pezza di teatru, hè statu chjappu cù l’amichi è cundannati à morte per via d’un cumplottu. Ma ùn si piàntanu micca quì i Francesi : ricùsanu d’insepellisce i morti.

U fattu si stà chì l’intrisca ci dà da vede a una Maria chì loda a disubbidienza è a rivolta di pettu à a barbaria. Mette u corpu di u so caru sottu tarra è sarà graziata da u novu putere.

Sicond’à Ghjuvan’Guidu Talamoni, Maria hè l’Antigone oghjinca. Hè da quessa ch’ellu forzighja da chì Maria Ferranti metti in scena issa passata, dènduli a pezza di 1912.

Accetta è cerca a ducumentazione in giru à a fiura d’Antigone. Al’dilla di a tragedia di Sofocle, sò trè e pezze scritte pocu tempu fà è trattendu di l’Antichità greca : Les mouches da Sartre, La guerre de Troie n’aura pas lieu di Giraudoux è Antigone di Anouilh. Sceglie a scrittrice a semplicità è ind’a messa in scena, è ind’e parolle di i prutagunisti, appenna cum’è ind’è a pezza di Sartre. Da u teatru anticu, ripiglia u cantu è a struttura. Di fatti, à M. Ferranti l’impreme a putenza di u cantu è dumanda à Ghj. Fusina di scrìveli un lamentu è à G. Calvelli di fanne a mùsica.

Ind’a tragèdia antica, sò certe règule ch’è no ritruvemu quì. Un prologos parlatu, una parodos (cantu chì accumpagna a ghjunta di u core.), parechji episodoi parlati intrecciati cù stasima (canti di u core). Per compie, un exodos parlatu accumpagna a partenza di u core. Ind’a passione di Maria Gentile, si ritrova à pocu pressu e stesse tappe. Ind’a prima scena di u primu tableau, si sente una paghjella trista. Scena 4, siconda strofa di u Lamentu di Maria Gentile. Scena 1 di u 4u tableau, terza strofa di u Lamentu. Ind’u tableau 4, scena 1, Maria canta un’arietta chì piacia à Bernardu, è ci hè a 4a strofa di u Lamentu. Tableau 5 scena 1, ci hè un cantu sacratu in latinu. Scena 2 canta Maria.

D’altronde, ind’a tragèdia antica, i pezzi cantati sò in dòricu è micca in ionicu-atticu, u dialettu più aduprata. Or’dunque, si trova a stessa manera di fà : u parlatu hè in francese, u cantatu in corsu.

Si compie a pezza cù queste e parolle d’Antigone : «Qui me hante?», ciò chì ramenta l’erinni, e dee di u rimorsu è a pezza di Sartre. Infine, astru puntu d’intaressu, l’omi ùn ci sò micca. Simu ind’un mondu feminile. Hè un bellu paradossu postu ch’in l’Antichità, i parsunaghji feminili èranu ghjucati da maschji.

Hè stata data a pezza in Bastia u 26 di ghjennaghju, è spergu ch’averemu prestu un’antra occasione di vèdela.

Marina Chovin.

aue-rect
pietra-rect
mattei-rect
pm-rect

Sustenite

A voce di l'autunumia dipoi sissant'anni

Abbunatevi

Arritti ùn pò campà senza voi !

soleco
ottavi
lmaiacciu
fratelliangeli
casart

Annonces
légales

Publicate i vostri annunzi ind'è Arritti : susteniteci !

Cultura

« Mémoire des jours »

le 21/05/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Costa Gavras à Marignana

le 14/05/2026

Konstantinos Gavras a fui la Grèce fasciste des colonels à 20 ans, au début des années 1950, pour venir poursuivre…

« Mémoire des jours »

le 14/05/2026

Militente di a lingua, Carlu Castellani hè statu durante anni è anni una di e piume d’Arritti. Fundatore di Scola…

Da leghje dinù

Baleine rorqual

Accapu di a reddazzione

le 21/05/2026

« In mare, si ghjoca una battaglia silenziosa » dice u World Wide Fund for Nature, in corsu u Fondu…

30 di maghju, 2 ore è mezu dopu meziornu - Palazzu di Ghjustizia

le 21/05/2026

p4 Manif

Umagiu

le 18/10/2025

Max

ARRITTI lance un appel

le 08/08/2025

Aleria Arritti

Recevez
notre Newsletter

Ricevite l’attualità è i cartulari di a nostra redazzione, per e-mail, una volta à a settimana.

Ricerca