
Arritti hà apertu quì in principiu di ghjennaghju una rubrica da cuntà i tesori di a nostra lingua à traversu l’Antulugìa di e spressioni corse di Farrandu Ettori.
Sturianu corsu natu in Bastia in u 1919, sparitu in u 2001, Farrandu Ettori era un difensore di a lingua, di l’università, di a Pàtria corsa. Hà scrittu frà altru sta racolta di spressioni chì conta a richezza di a nostra lingua è di a nostra cultura, spiechèndune l’urìgine. Sse spressioni nate da stalvatoghji di a stòria, sò testimogni di l’identità è di l’ànima corsa. Ci impàranu assai nant’à ciò chè no simu è omu si deve di tramandale. Sta simana ammantemu a cimìcula.
Sinsìbuli in a cimìcula hè a spressione pumuntinca. In Cismonte, si dice sensìbule in crucella, dice Farrandu Ettori. Si parla d’un omu frighjulosu, zergosu, chì hà si piglia male quand’omu li face un rimpròveru.
A cimicìcula (in Pumonte) o a crucella (in Cismonte), spieca Farrandu Ettori, ghjè pè i cavalli, e mule, i sumeri, u locu induv’ellu si tòccanu u collu è u spinursale, ind’un sensu, è ind’è l’altru sensu, e duie spalle. Duie righe pillose è scunte, di culore più scure, s’incròcianu quì (crucella) in stu locu un pocu cuciumbulutu (cimicìcula). Hè un locu delicatu chì deve spessu esse prutettu di e scurcicature fatte da l’umbàstiu o a sella.
Altru puntellu sensìbule per ss’animali, dice Farrandu Ettori, sott’à a coda induve passa a gruppera.
A succudagna (di u latinu sub cauda), chjamata dinù di manera più famiglièvule basgiaculu, hè à tempu a gruppera è u locu induv’ella si piazza. Da quì vene una antra spressione : Frìzzulu di succudagna, chì vole dì delicatu di a gruppera, in u sensu figuratu cum’è ammentatu quì sopra. •








