Da u CEDIC fundatu frà altri da Màssimu Simeoni, è chì già parla d’autunumìa in u 1964, sin’à Aleria : 10 anni induv’ella cresce a brama di ricunniscenza è di vuluntà d’esse d’un pòpulu à traversu l’edea d’autunumìa.
In u 1966, Màssimu Simeoni fonda Arritti. In u 1967, i Simeoni fòndanu l’Azzione Regiunalista Corsa. Dinunzia a culunisazione, u clanìsimu, a puvertà è l’abandonnu di a Corsica da Parigi, è brama un « statutu speciale » in manu di i Corsi. Face campagna contr’à a spuliazione di e terre agrìcule è a speculazione fundaria d’un turìsimu di massa. In u 1973, l’ARC diventa l’Azzione pè a Rinàscita di a Corsica, esce u prugette « Autunumìa » in u 1974 è a rivendicazione di ricunniscenza di u pòpulu corsu s’affirma di più in più. Riunioni, manifestazioni, occupazioni, l’ARC hè nant’à tutti i terreni.
In u frà tempu, si fàcenu sente e prime azzioni clandestine… Di ghjennaghju 1975, hè mandatu Liber Bou per scuntrà i Corsi ma ùn s’impegna chì per misure ecunòmiche. Parigi ùn hà capitu nunda.
U 17 d’aostu, u 9u Cungressu di l’ARC hè quellu di a radicalisazione. U 22, ghjè Aleria. •








