Accapu di a reddazzione

« Ci’emu da sveglià ci »

Chjosu in a so prigiò dapoi 19 anni… Yvan Colonna dui mesi nanzu à l’agressione assassina avìa bellu più lucidità chì mondu Corsi è rispunsèvuli pulìtichi ind’è noi… Chjachjerendu cù un prigiuneru bascu nant’à a situazione pulìtica, cummentava… « Hai vistu Lecornu ciò ch’ellu hà dettu ? Hà dettu chì si pudìa parlà d’autunumìa pè a Guadaluppe… Allora ind’è noi, ci hè 68 % chì sò per l’autunumìa à u mìnimu, ùn si discuta micca ! È in Guadaluppe, ùn dumàndanu nunda è li vòlenu dà l’autunumìa ! » Qualchi mese dopu, l’autunumìa corsa era in dibàttitu cù u processus di Beauvau… Chì n’averìa dettu tandu l’omu di Carghjese ? Di sicuru chì l’urgenza ci hè ! È sè a so morte ùn era stata prugrammata ne parlerìa cù noi oghje… À l’èpica, aghjustava à u s’amicu bascu : « Pare ch’ellu ci sò 4000 Francesi chì ghjùn-ghjenu in Corsica ogni annu. Imaginèghjati un pocu da quì à 10 anni !… digià ci n’hè statu 30.000 o 35.000 dapoi 20 anni. Pocu à pocu sparimu… simu sguagliati… A sguagliera di u pòpulu corsu cù i Francesi chì ghjùnghjenu »… Ssu perìculu ch’omu sentìa vene, s’hè scatinatu à l’ùltimi scrutini aurupeu è legislativu… Un antru grande militente oghje sparitu, u nostru fundatore Màssimu Simeoni, n’era cunvintu ancu ellu : a chjave di a perennità di u pòpulu corsu hè a so lingua. Màssimu era impenseritu di i studii di l’Unesco ch’annùncianu a morte di a lingua corsa sè ùn ghjunghjimu micca à strappà a cuufficialità per mette in ballu un riacquistu generalizatu di a nostra lingua. Fora di a lingua è a cultura chì fàcenu ch’omu pò risente a terra induv’ellu campa, bramendu un avvene cullettivu da custruìscesi inseme, un pòpulu ùn pò integrà quelli chì ghjùnghjenu à un rìtimu troppu impurtante. A Corsica pò fabricà i Corsi è ne simu tutti più o menu testimoni ind’è e nostre famiglie, sè no pudemu appughjacci nant’à un identità forte, cù a so lingua sparsa è a so cultura vissuta è tramandata. L’ARC, u primu partitu autunumista, Azzione pè a rinàscita di a Corsica, l’avìa capita anch’ellu in l’annate sessanta, quand’ellu dinunziava u raportu di l’Hudson Institute. Era un inchiesta cumandata da a Datar, l’anziana Delegazione di u territoriu è l’azzione regiunale in Francia (oghje rimpiazzata da a Delegazione interministeriale à l’accunciamentu è à a cumpettitività di i territorii), vale à dì a pulìtica di e regioni in Francia. St’inchiesta di a Datar avìa previstu una culunisazione di pupulamentu pinzutu in Corsica da affucà prugressivamente a rivendicazione autunumista… Ancu assai, l’ARC tandu l’hà paratu. Ma… stu prugettu pariginu ci hè sempre ! Hè per quessa chì stu pòpulu hà bisognu d’unione è di sumerinu, da parà di manera astuta i tràmpali è e cumbrìcule di u Statu. A Francia ùn hè sola à pensà cusì. I Maiurchesi in l’Ìsule Baleare si vòltanu oghje contr’à a culunisazione di pupulamentu allemanu chì pìglianu case è terre, chì si prisèntanu à l’elezzioni è sò eletti per appiecà dopu pulìtiche à prò di ste nove pupulazioni affuchendu i Maiurchesi. U perìculu s’hè vista ch’ellu ci hè ancu ind’è noi, ghjè a grande lezziò di stu 30 di ghjungnu 2024 !

Ma malgratu a so sorte ingrata, ùn piantava di sperà Yvan Colonna. « A Corsica s’hà da sveglià, ùn t’inchietà… aghju cunfidenza » dicìa u militente naziunalistu bramendu l’indipendenza. •

Fabiana Giovannini.