1.265.900 vìttime rùssie (morti è feriti ch’ùn ponu più cumbatte) in Ucràinia dapoi u 24 di ferraghju 2022, dice The Kyiv Independent. Ssu bilanciu ùn si pò micca verificà. Dapoi u principiu di a guerra, Moscù cum’è Kyiv ùn danu micca u so pròpiu bilanciu ma quellu di u so nemicu, per vìa chì st’infurmazione hè classificata sicretu militare. Certi mèdia o urganìsimi indipendenti pròvanu à dà anch’elli un bilanciu secondu i stùdii è l’infurmazioni ch’elli fàcenu. •
500.000 morti (suldati è civili) Rùssii è Ucrainiani, secondu u Center for Strategic and International Sudies (CSIS), un urganìsimu di ricerca americanu. Ssu contu raghjunghje quellu di The Kyiv Independent, chì parla di più d’1,2 M vìttime rùssie, frà e qualle 325.000 morti contru 100.000 à 140.000 morti ucrainiani. Dice u CSIS chì u nùmaru di vìttime rùssie è ucrainiane, morti è feriti, sarà di quasi 2 millioni da quì à un mese.
Stu contu macabru hè u prezzu tremendu pacatu pè a cunquista di solu 12 % di u territoriu ucrainianu, 75.000 chìlòmetri quadrati. I rùssii cuntrulèghjanu oghje 120.000 chilòmetri quadrati, vale à dì 20 % di u territoriu ucrainianu s’omu conta i territorii annessati nanzu à l’invasione di u 2022 (Crimea è certe parte di u Donbass). •
• Leghje dinù : Ukraine, martyre de quatre années

400 à 500 gruppi di strema dritta si sarèbbenu stallati in Liò dapoi qualchi annu. A maiò parte hè cuncentrata in un quartieru di u centru di Liò. Sarèbbenu rispunsèvuli dapoi u 2010 di « 102 attache, agressioni è atti d’odiu » dice u situ d’infurmazione Rue89Lyon. Certi gruppi sò stati sciolti da u guvernu per via di sta viulenza, cume Génération identitaire, Les remparts, o Lyon populaire. Muvimenti antifascisti si sò creati anch’elli per parà sta viulenza è difèndesi. Cusì dìcenu. Frà ssi muvimenti antifascisti ci hè La jeune garde oghje sciolta anch’ella, suspettata d’esse in lea cù a morte di u gìovanu Quentin Deplanque, pigliatu à calci è à pugni ind’un azzuffu trà giòvani di strema dritta è antifascisti. A morte di Quentin dice sta tensione trà numarosi gruppi ultra dritta o ultra manca chì finìscenu in affruntamenti viulenti. L’uni vanu à disturbe riunioni, manifestazioni o feste di l’altri è viciversa. Cusì nàscenu sistematicamente l’azzuffi. Sò cusì millaie di giòvani o ghjente ch’ùn si ponu vede… •

6.279 candidati nant’à 459 liste per l’elezzioni municipale in Corsica, u 15 è u 22 di marzu pròssimu. Un sciffru in calata dapoi 2020 ch’èranu più di 6.619 allora ch’omu era in un annata Covid. Ci sò 7 liste in Bastia, 5 in Aiacciu. 280 cumune ùn còntanu chè una lista, 71 duie liste, una decina più di dui. Vale à dì quantu l’affari pùbliche mubilizèghjanu di menu. Stanchezza di i candidati putenziali, disertificazione è demugrafìa dèbbule in i paesi, forse… ma dinù una certa imputenza trà u mancu di soldi per agisce è a sulitùtine di l’eletti rurali di fronte à e rispunsabilità. •
• Leghje l’attualità di a settimana passata








