11 guardie custoghje dopu à l’agressione ch’hà tumbatu u giòvanu Quentin, 23 anni, pigliatu à calci è à pugni in Liò… Tutta sta ghjente hè stata prisentata à un ghjùdice. Sette sò suspettati d’avè partecipatu à l’agressione è sò stati messi in esàmine. U gruppu antifascista chjamatu La Jeune Garde, vicina à LFI, si trova sott’à i fochi mediàtichi… Quandu a strema manca adopra l’usi di a strema dritta…
53 personi sò morti vìttimi di viulenza pulìtica st’ùltimi 40 anni. Nant’à ssi 53 morti, 5 sò stati vìttimi di « l’ultra manca », hà dettu u politologu Xavier Crettiez interrugatu da a catene Arte, i 48 altri sò vittime di « l’ultra dritta ». U politologu hà cuntabilizatu 5 600 fatti di viulenza pulìtica ssi 40 anni. 4 829 ùn anu nè morti, nè feriti. Per l’altri 771, ci sò stati 418 morti, frà i quali 289 vìttime di l’islamìsimu è 80 altre vìttime di i separatìsimi corsu o bascu. Ferma dunque ssi 53 morti detti « ideològichi » d’appressu à Xavier Crettiez, « ultra manca o ultra dritta » è, parlendu di l’ultra manca, dice u politologu « hè una viulenza ben intesa ch’esiste, ma chì hè dèbbule di manera quantitativa estremamente dèbbule. »

• Leghje dinù
300 chilòmitri quadrati, sò i territorii ripigliati da l’Ucràinia à a Russìa in u sud di u paese. Hè a cunquista a più impurtante dapoi l’occupazione rùssia. « L’Ucràinia ùn hè micca in traccia di perde sta guerra » hà dettu u presidente Volodymir Zelensky chì si lagna di a pressione americana chì sustene a Russìa da chì l’Ucràinia rinonci à u Donbass… L’Ucrainiani sò pronti à rinculà, sè i Rùssii rincùlanu anch’elli in e stesse prupurzioni. Sò pronti à un accordu ma vòlenu in iscambiu assicuranze di securità. Oltre u prezzu pulìticu è simbòlicu di perde sta regione, per vìa chì centinaie di suldati è civili ucràiniani sò morti per difèndela, ci sò numarose stallazioni di difesa militare chì fàcenu tràmpalu à l’armata rùssia. Face chì senza guaranzìe di securità l’Ucràinia ùn cappierà mai stu territoriu.
684 civili ucrainiani sò stati tombi da droni è missili di longa purtata rùssii in 2025, è 4 447 personi sò state ferite, d’appressu à l’Organisazione di e Nazioni Unite. I droni sò a nuvella arma rivelata da sta guerraccia, è ghjòvanu à terrurizà a pupulazione civile. Agricultori nant’à u so trattore, operai riparendu un tettu, passanti in carrughju, cunvogliu di l’ONU, autocarri, è ancu ambulanze o camiò di i spendifochi… sò regularmente presi in mira da i droni rùssii à a fruntiera cù e zone occuppate. In Kherson, per un dettu, l’Ucràiniani chjàmanu sta strategìa rùssia « a caccia umana »…
« U fattu di dirige di manera intenziunale attache contr’à e pupulazioni civile, hè dettu crìmine di guerra » secondu a Corte penale internaziunale. « L’attache di droni di corte purtata cundutte da e forze armate rùssie (…) sò un crìmine contr’à l’Umanità è un crìmine di guerra » dice a Cummissione d’inchiesta internaziunale indipendente di l’ONU nant’à l’Ucràinia. •
• Leghje dinù








