Accapu di a reddazzione

54 anni !

Report des Ghjurnate d'Arritti
Report des Ghjurnate d'Arritti

ARRITTI festighjerà i so 54 anni di paruzione cuntìnua l’8 di dicembre pròssimu. Più d’un mezu sèculu di stòria è di lotte da tutte e mamme sbucchendu nant’à l’affirmazione di a nostra identità è di a vuluntà d’esse di u nostru pòpulu affucatu dapoi sèculi, è pè u più ss’ùltimi 250 anni scorsi. N’avemu avutu tandu capatoghji è tràmpali, difficultà è straziere à longu à ssi 54 anni ! U nostru settimanale ferma arrittu è fieru di e lotte è i prugressi ch’ellu hà accumpagnatu. A stòria d’ARRITTI si cunfonde cù quella di u nostru svegliu naziunale. 54 anni da scumbatte, riflette, prumove, difende, rivendicà, inventà dinù arnesi novi d’emancipazione cum’è Femu Quì ! U gèniu d’un pòpulu si misura cusì, da a so capacità di mette in ballu di manera cullettiva urdigni di riacquistu. Hè cusì ch’ellu hè stata un mumentone l’èpica di u riacquistu in Corsica ind’è l’annate 70. Hè cusì dinù pè u pòpulu bascu è a so capacità à adunìscesi per custruisce l’arnesi ch’ellu abbisogna per fà campà a so identità, a so lingua, a so agricultura, a so ecunumìa.

È ghjè cusì chè n’avemu vulsutu favvi scopre di più, cari amichi lettori, sse sperienze custruttive chì ci impàranu assai. In u cuntestu foscu è incertu di a crisa sanitaria, ecunòmica è suciale, ci tocca à dassi di rimenu da pudè addattassi à e misure di prutezzione, mantenendu vita, azzioni è manifestazioni. Hè cusì chì festighjeremu i nostri 54 anni à e Ghjurnate d’ARRITTI di u 5 è u 6 di dicembre pròssimu in Biguglia. Ùn pudaremu urganizale in un locu chjosu per vìa di u Covid, ma sottu u marcatu cupertu di Biguglia, ci hè di chè accoglie i nostri amichi Baschi, agricultori, rispunsèvuli di l’insignamentu immersivu in lingua basca, eletti è militenti, chì simu andatu à truvà in Bayonne i 12, 13 è 14 di sittembre per invitali. L’accolta hè stata fraterna, cum’è sempre, è a vuluntà intusiasta di vene à sparte cù noi e so sperienze. Cusì e nostre Ghjurnate saranu un bellu mumentu di spartera è di cunvivialità, di scuperta è di riflessione. Dibattiti saranu pussìbuli à tempu ch’omu puderà scurrighjà à mezu à e banche di roba nustrale è di prudutti baschi. Ci serà ben intesa da beie è da manghjà, paspendu e specialità di i nostri dui paesi fratelli. È ci serà da chì fà e nostre spese per Natale. Ma u scopu hè dinù pulìticu. A nostra lingua si ne more, malgratu tutti i sforzi fatti dapoi anni. Màssimu Simeoni a ci dice abbastanza, l’Unesco hà classificatu a nostra lingua in perìculu di sparizione. U sistema pùblicu ùn ghjunghje à salvala, ci tocca à dassi di rimenu per spàr-

ghjela, dèndula à sughje à i nostri cinnini, da chjuchi chjuchi in scola materna sin’à u liceu è l’università. Più ci serà zitelli ind’è l’imparera immersivu, sanu sanu in lingua corsa, è più avemu da custruisce e donne è l’omi chì dumane saperanu sparghje à tutti i livelli di a sucetà a nostra lingua.

E Ghjurnate d’ARRITTI anu da esse un mumentone. Speremu chè vo u sparterete cù noi.

Fabiana Giovannini.
Pour lire tous les articles se rapportant à l’organisation des Ghjurnate d’Arritti, suivez l’étiquette ci-dessous (au bas de chaque article).