Accapu di a redazione

26 d’aprile

Era un 26 d’aprile. Accade a più grande catastrofa nuclearia in u mondu dapoi a scelta fatta da l’omi di ghjucà cù u perìculu nucleariu. 37 anni dopu, Cernobile hè sempre dettu u più grande disastru industriale mai campatu. U 26 d’aprile di u 1986, schiatta u reattore 4 di a centrale dopu à parechji sbaglii di funziunamentu… Si passa ind’è l’Unione Suviètica tandu induve u sicrettu hè a pulìtica di Statu. À l’èpica i satèlliti ùn sò ancu à dicci tuttu ind’è u minutu chì vene… è e prim’ore si pàssanu ind’è a panica cù sacrifizii umani tremendi. Centunaie di millaie d’omi ghjòvani ghjòvani sò mandati cullà per circà di parà u focu nucleariu. Spendifochi, militari, disuccuppati… tutta una ghjuventù sacrificata per parà un perìculu ancu più forte, quellu di a splusione cumpletta di u reattore. St’omi, veri eroi di l’Umanità, sò chjamati i liquidatori, parechji anu da more in pochi ghjorni. D’altri i seguiteranu in Ucràinia, in Bielorussìa è in Russìa, ma dinù in Auropa sana chì u nùvulu nucleariu hè stimatu 500 volta di più cuntaminatu chì quellu d’Hiroshima. A Sueda dà l’alerta cù a crèscita subitània è inchietente di e radiazioni ind’è l’ària… ma, ind’è noi, u silenziu di Statu sarà pèssimu è criminale anch’ellu, a Francia chì misa tutta a so strategìa energètica ind’è u nucleariu, ùn dice nunda è, ancu puru senza Unione Suviètica, sviluppa un sicretu ufficiale durante 30 anni per dì chì u nùvulu periculosu chì viaghja in tutta l’Auropa s’hè sempliciamente piantatu à e fruntiere francese… Ancu oghje, ùn si sanu i sciffri reali di stu scempiu tremendu ch’hè stata a catastrofa di Cernobile. Da 30 (ufficialmente) à 10 milioni di morti (statìstica ONU)… e suffrenze umane, animale è sucietale ùn sò ancu misurate… Cernobile hè diventatu dapoi un grande laburatoriu per tutti i scientìfichi di a pianetta chì cèrcanu à misurà e spaccature di u sarcufagiu maiò è eternamente custosu chì prova à prutege di un perìculu più grande, à misurà dinù e radiazioni à l’ingiru, o sott’à a centrala, cù robbò di parechje decine di millaie di dòllari, o à studià i cumpurtamenti animali chì l’omu hà abandunnatu soprapiazza. Parechji di ssi robbò anch’elli ùn anu resistitu à e radiazioni è sò cascati in panna o sò diventati lozzi nuclearii ch’ùn si ponu pullisce dopu à esse passati in certi lochi cundannati per centunaie di millaie d’annate… I Rùssii anu pruvatu dapoi 37 anni à pullisce i lochi, parechje decine di centìmetri di tarra sò stati cacciati nant’à decine d’èttari di spazzi cuntaminati, chjosi ind’è sacchi di plàsticu chì oghje si stràppanu cù u tempu… è centunaie torna di millaie di metricubi d’acqua sò stati lampati per lavà i lochi, case, màchine, strade… L’acqua cuntaminata hè stata allucata per decine d’annate aspettandu ch’omu imparghi à pullìscela…

Chì lezzioni l’omu hà veramente tiratu di Cernobile ? E vìttime e più visìbile sò morte dapoi. U « prugressu » umanu, ellu, ùn rinuncia micca, cuntinueghja à circà cumu ammaestrà ssu perìculu nucleariu, cumu securizalu da pudè cuntinuà à pruduce energìa… scurdèndusi di i traversi umani, vale à dì, u scopu di fà e cose cù u più ecunumìe pussìbile, tralasciendu i cuntrolli è a prudenza… sin’à a ch’ellu schiatta un antru Cernobile… Oghjeghjornu ghjente, senza sapela, sò vìttime è sòffrenu di Cernobile in tutta l’Auropa sin’à in Corsica, ch’hè stata a regione francese a più tocca da u nùvulu cuntaminatu. •

Fabiana Giovannini.