Riscaldimentu

Saint-Louis

I mèdia maiò ùn ne pàrlanu micca, ma a nutizia hè tremenda : l’Atlànticu s’ingolla a cità di Saint-Louis di u Senegale, è tutti i so quartieri di pescadori. Hè a più anziana cità fundata da i culunisatori francesi. Capitale di u Senegale à l’èpica di l’Àfrica culuniale francese hè un patrimoniu architteturale è patrimuniale magnìficu classificatu à u patrimoniu mundiale di l’Unesco. Hè dinù un situ naturale ecceziunale, nant’à una penìsula longa di 30 chilòmetri (a lingua di Barbarìa), locu turìsticu ludatu, cù dui parchi anch’elli classificati à u patrimoniu di l’Unesco: u parcu per l’acelli di Djoudj, terza riserva urnitologica di u mondu, è u parcu di a lingua di Barbarìa nant’à e sponde di l’oceanu.

 

Dapoi 15 anni Saint-Louis hè vìttima di u riscaldimentu climàticu è l’assalti di l’oceanu. Paesi sani sò stati strutti, e so pupulazioni spiazzate, è malgratu a custruzzione d’una diga immensa… a lingua di Barbarìa smarisce à grande vitezza. 30.000 personi anu quasi i pedi ind’è l’acqua è dèvenu parte da i so lochi. 15 anni fà, pustàvanu i so gubali à 300 metri di e sponde… U mare hè cullatu è u maròsulu face paura, e case ùn ponu più resiste à l’assaltu di u mare. 300 rifugiati climàtichi sò ammansati sottu à tendoni in una situazione pèssima. U Senegale ùn hà micca i mezi di dà di pettu à tamanta disgrazia è i so rispunsèvuli a dìcenu : « a gestione di ssa situazione ùnica ind’è u mondu pone prublemi tremendi di soldu è d’urganisazione ch’ùn avemu micca ». Secondu à i scientìfichi, da quì à 15 anni, a lingua di Barbarìa averà smaritu.

Vale à dì, e migrazioni climatiche anu già principiatu.

È cresceranu assai ind’è i mesi è l’anni da vene…

I ciambuttamenti di u clìma tòccanu dinù a Corsica. Omu ùn si n’accorge micca, ma vultulèghjanu l’equilìbriu naturale di i nostri lochi. I fochi l’estate, u mancu d’acqua, o u troppu d’acqua, ma dinù l’affaccata di malatìe nove, chikungunya, dengue, è tant’altre… È ssi ciambuttamenti sò divastatori per l’ecusistemi, a sparizione di i lochi di vita di l’animali, a calata di u so nùmaru è di a so resistenza. O ghjente, l’affari s’ingattivìscenu è i Stati capaci di pudè luttà contr’à ssa disgrazia ùn fàcenu nunda, aspèttanu ch’ellu fessi u vicinu, ritàrdanu e misure chì sò state decise à u livellu internaziunale, è aumèntanu i bisogni chì pruvuchèghjanu sempre più emissioni à effetu di serra…

 

E Nazioni Unite ùn stàncianu di fà raporti è chjame à u perìculu… nunda ùn face. Dapoi u 2017, l’emissioni sò vultate à a crèscita. ùn ghjunghjeremu à mantènela sott’à 1,5 gradi ch’era già un livellu d’alerta.

E cità, e regioni, l’imprese, ponu anch’elli agisce. Ci vole una fiscalità pròpia è un autunumìa larga pè e regioni in Francia, da dalli mezi di pudè mette in ballu suluzioni alternative.

Ssu 2 di dicembre, hè principiatu à 24a COP, Cunferenza di i Partiti ingaggiati ind’è a lotta contr’à u riscaldimentu climàticu di a pianetta. Ci vole à cambià di versu. Ci vole à dà i mezi à e regioni di mette manu in pasta, ci vole à infurmà a ghjente à u livellu mundiale da chì tuttu u mondu porghji a so parte. Ci vole à fà pacà i più ricchi, è micca i più pòveri. Ci vole à mòvesi o ghjente. Sè u mondu ùn ghjunghje à piantà a crèscita di l’effettu di serra, u riscaldimentu francherà i 3 gradi nanzu à a fin’di u sèculu. Vale à dì impussibilità per l’omi è per l’animali di campà nant’à a pianetta.

 Fabiana Giovannini.

1 Trackback / Pingback

  1. Stampa Corsa, informations corses – Saint-Louis

Les commentaires sont fermés.